Treceți la conținutul principal

Postări

Dan Puric - Despre omul frumos

"Dan Puric este mai mult decat un intelectual, un actor binecunoscut, un apologet ortodox. Este un fenomen. Si ma grabesc sa adaug: unul spiritual. Esenta lui consta in faptul ca bucura oamenii. Propovaduieste bucuria. Iar primele cuvinte rostite de Mantuitor dupa Inviere au fost: Bucurati-va. " (Dan Ciachir) A fi roman este o frmusete a lumii. Din pruni se facea tuica, iar din tuica se faceau vise. Copacul mai misca, dar tu nu. Erai congelat de frica, aveai sentimentul ca te-ai nascut in pozitia de drepti. Caragiale a facut doua lucruri: pe de-o parte,a aratat puroiul, dar, pe de o parte , a dat si in burghezia care de-abea se formase. Prin urmare, cu o lovitura a dat 2 pumni. Pe de o parte a dezvaluit si de pe alta parte a stricat. In Caragiale, spun comunistii, nu este nici un personaj pozitiv. Numai publicul. Fii atent aici! Asta-i cheia! Asta e ambreiajul, ma! Ambreiajul e tata. Acceleratia este copilul, ca asta e tampit. Pana nu intra cu capul in stalp,...

Suferintele tanarului Werther - J.W. Goethe

Durerile oamenilor ar fi mai mici daca ei nu s-ar ocupa cu un atat de mare zel al inchipuirii de amintirea relelor trecute si ar indura un prezent nepasator. Imi socot inima un copil bolnav; orice capriciu ii este ingaduit Viata omului este numai un vis. Traiesc zile atat de fericite cum numai sfintilor le harazeste Dumnezeu. Zarea e ca si viitorul! In fata sufletului nostru sta un tot urias. Ma uit la propria-mi inima,care e mai bolnava decat multi din cei care zac pe patul de suferinta. Noi, oamenii, ne plangem adeseori ca zilele bune sunt atat de putine si cele rele atat de multe, dar n-avem intotdeauna dreptate. Daca ne-am bucura cu draga inima de lucrurile bune pe care ni le da Dumnezeu in fiecare zi am avea si puterea sa le induram pe cele rele, atunci cand vin. Viaţa mea nu e un paradis, dar totusi, luată în întregimea ei, e un izvor de nespusă mulţumire. Cât de scump îmi sunt acum mie însumi şi cât de mult mă ador pe mine însumi de când ea mă iubeşte! Ce e pentru inima noastră ...

Decalogul tacerii

Taci cand nu ai ceva valoros de spus! Taci caci nu stii sa vorbesti pana nu stii sa taci ! Taci pana-ti vine randul sa vorbesti ! Taci atunci cand esti provocat ! Taci cand esti nervos si iritat ! Taci cand esti ispitit sa vorbesti ! Taci cand este ispitit sa critici ! Taci si nu ingadui limbii tale s-o ia inaintea cugetului tau ! Taci in biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi ! Taci cand pleci din biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata lucra in inima ta cuvintele pe care le-ai auzit ! Un cuvant de iubire poate vindeca. Un cuvant bun poate usura poveri. Un cuvant delicat poate netezi calea. Un cuvant vesel poate lumina ziua. Un cuvant nepasator poate invrajbi. Un cuvant amar poate amplifica ura. Un cuvant dur poate distruge o viata. Un cuvant violent poate izbi taios si ucide.

Diavolul si domnisoara Prym - Paulo Coelho

* Exista doua lucruri care te impiedica sa iti realizezi visele: gandul ca sunt imposibile sau, printr-o brusca rasturnare a rotii norocului, faptul de a le vedea transfrmandu-se in ceva posibil cand te astepti mai putin. * Binele nu exista: virtutea nu este decat una din fortele terorii. [...] Cand omul intelege asta, isi da seama seama ca lumea nu este altceva decat o gluma a lui Dumnezeu. * GROAZA in fiecare dintre acele persoane de pe plaja magnificica, la ceasul unui apus care-ti taie respiratia. GROAZA de a ramane singur. GROAZA de intunericul care ne umplea imaginatia cu diavoli, GROAZA de a face ceva neprevazut in codul bunelor maniere, GROAZA de judecata lui Dumnezeu, GROAZA de comentariile oamenilor, GROAZA de a risca si de pierde, GROAZA de a castiga si de a trebui sa convietuiesti cu invidia. GROAZA de a iubi si de a fi respins, GROAZA de a cere o marire de salariu, de-a accepta o invitatie, de a merge in locuri necunoscute, de a nu reusi sa vorbesti o limba straina, de a n...

Unsprezece minute - Paulo Coelho

Dragostea era legată mai mult de absenţa decât prezenţa partenerului: trăia ducând lipsa tânărului, petrecea ore în şir imaginându-şi despre ce aveau să stea de vorbă la următoarea întâlnire şi-şi amintea fiecare secundă când fuseseră împreună, străduindu-se să descopere să descopere ce făcuse bine sau ce greşise. Când ne întâlnim cu cineva şi ne îndrăgostim, avem impresia că întreg universul este de acord. Dragostea e în primul rând un izvor de suferinţă. Gata cu nevoia de bărbaţi, cărora le place trupul femeii, dar îi dispreţuiesc inima. Scopul meu este să înţeleg dragostea. Ştiu că eram vie când am iubit şi mai ştiu că tot ce am acum, oricât ar părea de interesant, nu mă entuziasmează. Dragostea însă e teribilă: le-am văzut pe prietenele mele suferind şi nu vreau să mi se-ntâmple şi mie aşa ceva. Ele, care înainte râdeau de inocenţa mea, acum mă întreabă cum de reuşesc să-i domin atât de bine pe bărbaţi. Surâd şi tac, pentru că ştiu că remediul este mai rău decât durerea: pur şi sim...

Arta conversaţiei civilizate - Margaret Shepherd

"Arta cea mai valoroasă constă în a omite anumite lucruri"; secretul partenerului ideal de discuţie este de a asculta cel puţin la fel de mult pe cât vorbeşte. La fel cum într- piesă de teatru intervin şi momente de linişte, al fel cum textul tipărit necesită margini albe, iar strofele unui cântec sunt separate de pauze, tot astfel conversaţia constă atât în cuvinte, cât şi în tăcere. Capacitatea de a dialoga ne distinge ca fiinţe umane, este însuşi miezul fiinţei noastre. Aceasta constituie una dintre abilităţile care se dezvoltă mai întâi de toate în copilărie, iar stilul unic de a conversa al fiecărei persoane devine parte integrantă din personalitatea sa pe tot parcursul vieţii. Adevărul este întotdeauna captivant. Aşadar, spuneţi adevărul. Viaţa nua re farmec fără el. Nu spune nimănui ceea ce n-ai vrea să ştie cu toţii. Căci unii oameni pălăvrăgesc din varii motive - unii din prostie, alţii ca să tragă foloase, iar alţii din dorinţa deşartă de arăta că ştiu mu...

Agonia - Olimpian Ungherea

Nimic nu este mai trist - îngrozitor de trist - decât o crimă pasională. O crimă născută din iubire. La început, a fost iubire. Apoi, gelozie. Apoi, furie. Apoi, ură. Dincolo de ură: gestul criminal. Privirea noastră cutremură; zâmbetul crispează; cuvântul omoară. (E. Cioran) Nu vreau şi nu pot să cred că răul este o stare normală a oamenilor. (Dostoievski) Nici o generaţie nu va putea supravieţui uitării decât numai şi numai decă va putea ţese mereu, la nesfârşit, vraja unor captivante întâmplări cuprinse, la urma urmei, chiar şi în fereastra unui banal tablou ... O viaţă inutilă nu este altceva decât o moarte timpurie. (Goethe) Tot ceea ce este misterios e captivant. (Tacit) Învăţăm să trăim, luptând împotriva propriei noastre fatalităţi. Dar, în lupta noastră, nu facem decât să secăm fântâna speranţelor. (M. Eliade) Sufletele noastre ar fi ca niste case pustii, fără iubire. Case luxoase, frumoase, dar pustii. Alteori palate superbe, ilustre, magnifice, dar tot pustii. Iubirea, singu...