Există 2 lumi: cea pe care o visăm şi cea reală.

"Dan Puric este mai mult decat un intelectual, un actor binecunoscut, un apologet ortodox. Este un fenomen. Si ma grabesc sa adaug: unul spiritual. Esenta lui consta in faptul ca bucura oamenii. Propovaduieste bucuria. Iar primele cuvinte rostite de Mantuitor dupa Inviere au fost: Bucurati-va. " (Dan Ciachir) A fi roman este o frmusete a lumii. Din pruni se facea tuica, iar din tuica se faceau vise. Copacul mai misca, dar tu nu. Erai congelat de frica, aveai sentimentul ca te-ai nascut in pozitia de drepti. Caragiale a facut doua lucruri: pe de-o parte,a aratat puroiul, dar, pe de o parte , a dat si in burghezia care de-abea se formase. Prin urmare, cu o lovitura a dat 2 pumni. Pe de o parte a dezvaluit si de pe alta parte a stricat. In Caragiale, spun comunistii, nu este nici un personaj pozitiv. Numai publicul. Fii atent aici! Asta-i cheia! Asta e ambreiajul, ma! Ambreiajul e tata. Acceleratia este copilul, ca asta e tampit. Pana nu intra cu capul in stalp,...

1. Soarta unei glume nu depinde de gura care o spune, ci de urechea care-o ascultă. (Shakespeare) 2. Numai oamenii fără Dumnezeu se simt singuri. 3. Căci sfinţii nu vorbesc - vorba este a oamenilor, ei cuvântă. Deci, să-i dăm drumul : "Mi-ar fi cu  neputinţă să alcătuiesc stihuri, până când nu simt în inimă ceea ce scriu. Cuvintele stihurilor izbutesc din inimă, ca nişte scântei dintr-o cremene, dar asta se-ntâmplă numai atunci când cremenea inimii este lovită de amnarul durerii sau al bucuriei, al mustrării pentru păcate sau al recunoştinţei  faţă de milostivul Dumnezeu... Când scriu ceva mai mişcător, simt o durere la inimă, ca şi cum stihurile ar fi nişte fărâmituri, desprinse din însăşi inima mea zdrobită, de aceea şi cuvintele curg insoţite de lacrimi uneori. Dar rucodelia mea nu se-ntreabă aici, pe piaţă... Acum, lumea, săraca, este tare grăbită." Aşa a cuvântat unul dintre cei mai noi sfinţi români şi ai întregii lumi creştine: Sfântul  Ioan Iacob ...