Există 2 lumi: cea pe care o visăm şi cea reală.

"Dan Puric este mai mult decat un intelectual, un actor binecunoscut, un apologet ortodox. Este un fenomen. Si ma grabesc sa adaug: unul spiritual. Esenta lui consta in faptul ca bucura oamenii. Propovaduieste bucuria. Iar primele cuvinte rostite de Mantuitor dupa Inviere au fost: Bucurati-va. " (Dan Ciachir) A fi roman este o frmusete a lumii. Din pruni se facea tuica, iar din tuica se faceau vise. Copacul mai misca, dar tu nu. Erai congelat de frica, aveai sentimentul ca te-ai nascut in pozitia de drepti. Caragiale a facut doua lucruri: pe de-o parte,a aratat puroiul, dar, pe de o parte , a dat si in burghezia care de-abea se formase. Prin urmare, cu o lovitura a dat 2 pumni. Pe de o parte a dezvaluit si de pe alta parte a stricat. In Caragiale, spun comunistii, nu este nici un personaj pozitiv. Numai publicul. Fii atent aici! Asta-i cheia! Asta e ambreiajul, ma! Ambreiajul e tata. Acceleratia este copilul, ca asta e tampit. Pana nu intra cu capul in stalp,

Durerile oamenilor ar fi mai mici daca ei nu s-ar ocupa cu un atat de mare zel al inchipuirii de amintirea relelor trecute si ar indura un prezent nepasator. Imi socot inima un copil bolnav; orice capriciu ii este ingaduit Viata omului este numai un vis. Traiesc zile atat de fericite cum numai sfintilor le harazeste Dumnezeu. Zarea e ca si viitorul! In fata sufletului nostru sta un tot urias. Ma uit la propria-mi inima,care e mai bolnava decat multi din cei care zac pe patul de suferinta. Noi, oamenii, ne plangem adeseori ca zilele bune sunt atat de putine si cele rele atat de multe, dar n-avem intotdeauna dreptate. Daca ne-am bucura cu draga inima de lucrurile bune pe care ni le da Dumnezeu in fiecare zi am avea si puterea sa le induram pe cele rele, atunci cand vin. Viaţa mea nu e un paradis, dar totusi, luată în întregimea ei, e un izvor de nespusă mulţumire. Cât de scump îmi sunt acum mie însumi şi cât de mult mă ador pe mine însumi de când ea mă iubeşte! Ce e pentru inima noastră

Taci cand nu ai ceva valoros de spus! Taci caci nu stii sa vorbesti pana nu stii sa taci ! Taci pana-ti vine randul sa vorbesti ! Taci atunci cand esti provocat ! Taci cand esti nervos si iritat ! Taci cand esti ispitit sa vorbesti ! Taci cand este ispitit sa critici ! Taci si nu ingadui limbii tale s-o ia inaintea cugetului tau ! Taci in biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi ! Taci cand pleci din biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata lucra in inima ta cuvintele pe care le-ai auzit ! Un cuvant de iubire poate vindeca. Un cuvant bun poate usura poveri. Un cuvant delicat poate netezi calea. Un cuvant vesel poate lumina ziua. Un cuvant nepasator poate invrajbi. Un cuvant amar poate amplifica ura. Un cuvant dur poate distruge o viata. Un cuvant violent poate izbi taios si ucide.

* Exista doua lucruri care te impiedica sa iti realizezi visele: gandul ca sunt imposibile sau, printr-o brusca rasturnare a rotii norocului, faptul de a le vedea transfrmandu-se in ceva posibil cand te astepti mai putin. * Binele nu exista: virtutea nu este decat una din fortele terorii. [...] Cand omul intelege asta, isi da seama seama ca lumea nu este altceva decat o gluma a lui Dumnezeu. * GROAZA in fiecare dintre acele persoane de pe plaja magnificica, la ceasul unui apus care-ti taie respiratia. GROAZA de a ramane singur. GROAZA de intunericul care ne umplea imaginatia cu diavoli, GROAZA de a face ceva neprevazut in codul bunelor maniere, GROAZA de judecata lui Dumnezeu, GROAZA de comentariile oamenilor, GROAZA de a risca si de pierde, GROAZA de a castiga si de a trebui sa convietuiesti cu invidia. GROAZA de a iubi si de a fi respins, GROAZA de a cere o marire de salariu, de-a accepta o invitatie, de a merge in locuri necunoscute, de a nu reusi sa vorbesti o limba straina, de a n

Dragostea era legată mai mult de absenţa decât prezenţa partenerului: trăia ducând lipsa tânărului, petrecea ore în şir imaginându-şi despre ce aveau să stea de vorbă la următoarea întâlnire şi-şi amintea fiecare secundă când fuseseră împreună, străduindu-se să descopere să descopere ce făcuse bine sau ce greşise. Când ne întâlnim cu cineva şi ne îndrăgostim, avem impresia că întreg universul este de acord. Dragostea e în primul rând un izvor de suferinţă. Gata cu nevoia de bărbaţi, cărora le place trupul femeii, dar îi dispreţuiesc inima. Scopul meu este să înţeleg dragostea. Ştiu că eram vie când am iubit şi mai ştiu că tot ce am acum, oricât ar părea de interesant, nu mă entuziasmează. Dragostea însă e teribilă: le-am văzut pe prietenele mele suferind şi nu vreau să mi se-ntâmple şi mie aşa ceva. Ele, care înainte râdeau de inocenţa mea, acum mă întreabă cum de reuşesc să-i domin atât de bine pe bărbaţi. Surâd şi tac, pentru că ştiu că remediul este mai rău decât durerea: pur şi sim

"Arta cea mai valoroasă constă în a omite anumite lucruri"; secretul partenerului ideal de discuţie este de a asculta cel puţin la fel de mult pe cât vorbeşte. La fel cum într- piesă de teatru intervin şi momente de linişte, al fel cum textul tipărit necesită margini albe, iar strofele unui cântec sunt separate de pauze, tot astfel conversaţia constă atât în cuvinte, cât şi în tăcere. Capacitatea de a dialoga ne distinge ca fiinţe umane, este însuşi miezul fiinţei noastre. Aceasta constituie una dintre abilităţile care se dezvoltă mai întâi de toate în copilărie, iar stilul unic de a conversa al fiecărei persoane devine parte integrantă din personalitatea sa pe tot parcursul vieţii. Adevărul este întotdeauna captivant. Aşadar, spuneţi adevărul. Viaţa nua re farmec fără el. Nu spune nimănui ceea ce n-ai vrea să ştie cu toţii. Căci unii oameni pălăvrăgesc din varii motive - unii din prostie, alţii ca să tragă foloase, iar alţii din dorinţa deşartă de arăta că ştiu mu

Nimic nu este mai trist - îngrozitor de trist - decât o crimă pasională. O crimă născută din iubire. La început, a fost iubire. Apoi, gelozie. Apoi, furie. Apoi, ură. Dincolo de ură: gestul criminal. Privirea noastră cutremură; zâmbetul crispează; cuvântul omoară. (E. Cioran) Nu vreau şi nu pot să cred că răul este o stare normală a oamenilor. (Dostoievski) Nici o generaţie nu va putea supravieţui uitării decât numai şi numai decă va putea ţese mereu, la nesfârşit, vraja unor captivante întâmplări cuprinse, la urma urmei, chiar şi în fereastra unui banal tablou ... O viaţă inutilă nu este altceva decât o moarte timpurie. (Goethe) Tot ceea ce este misterios e captivant. (Tacit) Învăţăm să trăim, luptând împotriva propriei noastre fatalităţi. Dar, în lupta noastră, nu facem decât să secăm fântâna speranţelor. (M. Eliade) Sufletele noastre ar fi ca niste case pustii, fără iubire. Case luxoase, frumoase, dar pustii. Alteori palate superbe, ilustre, magnifice, dar tot pustii. Iubirea, singu

- Zahir, în limba arabă, înseamnă vizibil, prezent, imposibil de a trece neobservat. Ceva sau cineva cu care, odată ce ai intrat în contact, ajunge să ne cotropească toate gândurile, până ce nu mai reuşim să ne concentrăm asupra altui lucru. Aceasta poate fi considerată sfinţenie, sau nebunie. - Până într-o dimineaţă când o să mă trezesc dându-mi seama că mă gândesc la altceva, şi o să înţeleg că partea cea mai rea a trecut. Inima mi-e zdrobită, dar se face bine şi reuşeşte din nou să se bucure de frumuseţea vieţii. S-a mai întâmplat asta, şi se va mai întâmpla, sunt sigur. Când cineva pleacă, altcine soseşte - aşa îmi voi găsi o nouă dragoste. - Cu cât e mai multă frumuseţe în jurul meu, cu atât mai mizerabil mă simt. - Când mă întrebi dacă îmi place să fiu cu tine, îţi răspund că da. Însă la întrebarea dacă pot trăi fără tine răspunsul este tot da. - Ce ochii nu văd, inima nu simte. - Adevăraţii prieteni sunt aceia care se află alături de noi atunci când ni se întâmplă lucruri bune ş

1. Emisfera stâgă a creierului, a cărei activitate este inhibată când privim la televizor, nu se dezvoltă normal, ceea ce va face ca tinerii aceştea să fie deficienţi în ceea ce priveşte gândirea logică şi analitică, în vorbire, în construcţia frazei, în scris şi citit - procese desfăşurate în ariile acestei emisfere. Cele mai grave sunt însă consecinţele pe care televiziunea şi jocurile pe calculator le au asupra funcţionării părţii din faţă a creierului - cortexul prefrotal - care îl deosebeşte pe om de animal. Prin frânarea dezvoltării şi chiar prin vătămarea produsă de televiziune şi calculator acestei zone esenţiale în dezvoltarea proceselor de conştiinţă, a proceselor mentale superioare, vizionarea afectează capacitatea de concentrare a atn capacitatea de concentrare a atenţiei, slăbeşte motivaţia şi favorizează comportamentele instictive - bulimia, agresivitatea şi pulsiunile sexuale. 2. Educaţia copiilor este, poate, cea mai mare responsabilitate care o are omul în viaţă

1.   Copilăria, adolescenţa şi tinereţea reprezintă în viaţa omului  anumită perioadă care este destinată educaţiei. Se întelege că educaţia continuă şi atunci când omul devine adult. Cît de mult îi înnbilează, îi înalţă pe oameni o frumoasă educaţie ! Aceasta este cu atît mai necesară, cu cît ştim bine că adulţii exercită şi ei direct sau indirect - o influenţă educativă determinantă asupra tinerei generaţii. Şi nu întîmplător spunem adesea că unii copii sînt adulţi. 2.   Copiii sînt ca plantele care de la o vreme îşi iau din mediul lor elementele de care au nevoie. 3.   Copilul e ca şi copacul, cînd e mic se strîmbă, anevoie se mai îndreaptă. 4.   Cei mai mulţi sînt de părere ca profesorul trebuie să aibă şi vocaţie, dar ca în orice artă reuşita se datoreşte şi capacităţii de muncă, virtuţilor personale -  inteligenţa, conştiinţa îndeplinirii datoriei, competenţa şi, mai ales, pasiunea, care ţine de inima omului. 5.   ... Am învăţat că din dragostea pentru copii se naşte dragostea pe

1. Soarta unei glume nu depinde de gura care o spune, ci de urechea care-o ascultă. (Shakespeare) 2. Numai oamenii fără Dumnezeu se simt singuri. 3. Căci sfinţii nu vorbesc - vorba este a oamenilor, ei cuvântă. Deci, să-i dăm drumul : "Mi-ar fi cu  neputinţă să alcătuiesc stihuri, până când nu simt în inimă ceea ce scriu. Cuvintele stihurilor izbutesc din inimă, ca nişte scântei dintr-o cremene, dar asta se-ntâmplă numai atunci când cremenea inimii este lovită de amnarul durerii sau al bucuriei, al mustrării pentru păcate sau al recunoştinţei  faţă de milostivul Dumnezeu... Când scriu ceva mai mişcător, simt o durere la inimă, ca şi cum stihurile ar fi nişte fărâmituri, desprinse din însăşi inima mea zdrobită, de aceea şi cuvintele curg insoţite de lacrimi uneori. Dar rucodelia mea nu se-ntreabă aici, pe piaţă... Acum, lumea, săraca, este tare grăbită." Aşa a cuvântat unul dintre cei mai noi sfinţi români şi ai întregii lumi creştine: Sfântul  Ioan Iacob Româ

1. Nimic din lumea asta nu e rodul intamplarii. 2. Femeile cand se omoara, isi aleg mijloace mult mai romantice, cum ar fi sa-si taie venele sau sa ia o supradoza de somnifere. 3. Nebunia este incapacitatea de a-ti imparti ideile. 4. Asa e tineretea, isi stabileste propriile limite fara a-i pasa daca trupul le suporta. Si trupul le suporta intotdeauna. 5. Pacat ca Allah, Iehova, Dumnezeu - nu conteaza cum il numim - nu a trait in lumea de azi. Caci daca ar fi facut-o, am fi fost cu totii inca in Paradis, in timp ce El s-ar afla aici, raspunzand la recursuri, apeluri, cereri, comisii rogatorii, mandate de aducere, verdicte preliminare si ar trebui sa-si explice in enumarate audiente decizia de a-i expulza din Paradis pe Adam si Eva doar pentru incalcarea unei legi arbitrare, fara nici un fundament juridic : sa nu manance fructe din pomul cunoasterii binelui si al raului.  Daca El n-ar fi vrut sa se intample una ca asta, de ce a plasat pomul cu pricina in mijlocului Gradinii, si nu in af