Treceți la conținutul principal

Paulo Coelho - Veronika se hotaraste sa moara


1. Nimic din lumea asta nu e rodul intamplarii.


2. Femeile cand se omoara, isi aleg mijloace mult mai romantice, cum ar fi sa-si taie venele sau sa ia o supradoza de somnifere.


3. Nebunia este incapacitatea de a-ti imparti ideile.


4. Asa e tineretea, isi stabileste propriile limite fara a-i pasa daca trupul le suporta. Si trupul le suporta intotdeauna.


5. Pacat ca Allah, Iehova, Dumnezeu - nu conteaza cum il numim - nu a trait in lumea de azi. Caci daca ar fi facut-o, am fi fost cu totii inca in Paradis, in timp ce El s-ar afla aici, raspunzand la recursuri, apeluri, cereri, comisii rogatorii, mandate de aducere, verdicte preliminare si ar trebui sa-si explice in enumarate audiente decizia de a-i expulza din Paradis pe Adam si Eva doar pentru incalcarea unei legi arbitrare, fara nici un fundament juridic : sa nu manance fructe din pomul cunoasterii binelui si al raului. 

Daca El n-ar fi vrut sa se intample una ca asta, de ce a plasat pomul cu pricina in mijlocului Gradinii, si nu in afara zidurilor Paradisului? Daca ar fi fost chemata sa apere cuplul, Mari l-ar acuza cu siguranta pe Dumnezeu de "neglijenta administrativa", deoarece, in afara faptului de a fi plasat pomul intr-un loc eronat, nu l-a incercuit cu afise, cu bariere, omitand sa ia masurile minime de siguranta si expunandu-i pericolul pe trecatori.

Mari il putea acuza si de "instigare la crima" : le-a atras atentia lui Adam si Evei asupra locului exact unde se afla pomul. Daca n-ar fi spus nimic, generatii dupa generatii s-ar fi perindat pe Pamantul acesta fara ca nimeni sa manifeste vreun interes pentru fructul oprit, caci pomul s-ar fi aflat intr-o padure plina cu pomi asemanatori, dar fara nici o valoare specifica.

Dumnezeu insa nu procedase asa.  Dimpotriva, dadu legea si gasi o cale de a convinge pe cineva s-o incalce, ca sa poata inventa Pedeapsa. Stia sa Adam si Eva aveau sa se plictiseascapana la urma de atata perfectiune si, mai curand sau mai tarziu, aveau sa-I puna rabdarea la incercare. Ramase la panda acolo, fiindca poate si El, Dumnezeul Atotputernic, se plictisise de functionarea perfecta a lucrurilor: daca Eva n-ar fi mancat marul, ce lucru interesant s-ar mai fi putut intampla in urmatoarele miliarde de ani ?

Nimic. 

Cand legea a fost incalcata, Dumnezeu sau Judacatorul Atotputernic a mai simulat si o urmarire, ca si cum n-ar fi cunoscut toate ascunzisurile posibile. cu ingerii privind peste tot si savorand distractia (si viata lor trebuie sa fi fost foarte plictisitoare, de cand Lucifer parasise Cerul), El incepu sa umble. Mari isi imagina ce scena frumoasa dintr-un film de  suspans ar oferi acest episod biblic : pasii lui Dumnezeu, privirile speriate pe care le shimbau intre ei cei doi, picioarele se opreau brusc in dreptul ascunzisului.

"Adame, unde esti ?" intrebase Domnul.


6. Trebuie sa ma prfac ca totul e bine, si totul va fi bine.


7. Am trait aici in spital cu doua feluri de oameni : unii care n-au nici o sansa de a se mai intoarce in societate si altii care sunt pe deplin vindecati, dar prefera sa simuleze ca sunt nebuni, ca sa nu mai trebuiasca sa infrunte  responsabilitatile vietii.


8. Totul e rau. Fiindca atunci cand toti viseaza si doar cativa isi realizeaza visele, toti ne simtim de-a dreptul lasi.


9. In fata unui psihiatru, oamenii vorbeau mult mai deschis decat in fata unui preot, deoarece medicul nu poate ameninta cu infernul.


10. Toti traim fiecare in lumea sa proprie. dar daca vei privi cerul instelat, vei vedea ca toate aceste lumi diferite se combina, alcatuind constelatii, sisteme solare, galaxii.


11. Nebuni sunt cei care au inventat dragostea.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cele 10 porunci ale iubirii

Să-ți deschizi sufletul către o sursă infinită de iubire (Divinitatea), pentru a-ți reîncărca bateriile și a-ți regenera capacitatea de a iubi. Dacă nu faci asta, chiar și cea mai puternică dragoste pentru un om va intra în rutină și se va toci. Să nu ceri, până nu dai; să nu aștepți până nu oferi. Să-ți accepți trecutul pentru a avea un viitor. Să te iubești pe tine însuți. Dacă tu nu o faci, altcineva de ce ar face-o? Să înveți să-ți asculți și înțelegi pornirile interioare. Dacă nu știi ce cauți, cum o să știi ce găsești? Să asculți ce spune celălalt. Vei fi surprins ce diferență ar putea să fie între ce îți imaginezi tu că va spune și ce spune în realitate. Să nu-ți manipulezi sau constrângi partenerul de cuplu niciodată. Fiindcă în acea clipă dragostea a murit și în locul ei s-a instaurat controlul. Să știi că totul depinde de tine. În fiecare clipă iei o decizie care se reflectă asupra relației de cuplu. Să nu-ți imaginezi că dragostea este o bancnotă de 100$. În real

Decalogul tacerii

Taci cand nu ai ceva valoros de spus! Taci caci nu stii sa vorbesti pana nu stii sa taci ! Taci pana-ti vine randul sa vorbesti ! Taci atunci cand esti provocat ! Taci cand esti nervos si iritat ! Taci cand esti ispitit sa vorbesti ! Taci cand este ispitit sa critici ! Taci si nu ingadui limbii tale s-o ia inaintea cugetului tau ! Taci in biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi ! Taci cand pleci din biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata lucra in inima ta cuvintele pe care le-ai auzit ! Un cuvant de iubire poate vindeca. Un cuvant bun poate usura poveri. Un cuvant delicat poate netezi calea. Un cuvant vesel poate lumina ziua. Un cuvant nepasator poate invrajbi. Un cuvant amar poate amplifica ura. Un cuvant dur poate distruge o viata. Un cuvant violent poate izbi taios si ucide.

Manualul războinicului luminii

    Războinicul luminii se comportă ca apa și curge printre obstacolele pe care le întâlnește.     În unele momente, a rezista înseamnă a fi distrus; prin urmare el se adaptează împrejurărilor. Acceptă, fără a se plânge, ca pietrele de pe drum să îi poticnească înaintarea prin munți.    Tocmai în asta constă forța apei: ea nu pate fi niciodată spartă cu un ciocan sau rănită cu un cuțit. Și cea mai puternică spadă de pe lume e incapabilă să lase o cicatrice pe suprafața ei.   Apa unui râu se adaptează drumului posibil fără a-și da uitării obiectivul: marea. Fragilă la izvor, ea își adaugă treptat forța celorlalte râuri pe care le întâlnește.     Un războinic al luminii nu se lasă niciodată intimidat.   Fuga poate fi o excelentă artă a apărării, dar nu poate fi folosită când frica este excesivă. În dubiu, războinicul preferă să facă față înfrângerii și apoi să-și vindece rănile - deoarece știe că, dacă fuge, îi dă agresorului o putere mai mare decât merită.     În fața u