Treceți la conținutul principal

Paulo Coelho - Veronika se hotaraste sa moara


1. Nimic din lumea asta nu e rodul intamplarii.


2. Femeile cand se omoara, isi aleg mijloace mult mai romantice, cum ar fi sa-si taie venele sau sa ia o supradoza de somnifere.


3. Nebunia este incapacitatea de a-ti imparti ideile.


4. Asa e tineretea, isi stabileste propriile limite fara a-i pasa daca trupul le suporta. Si trupul le suporta intotdeauna.


5. Pacat ca Allah, Iehova, Dumnezeu - nu conteaza cum il numim - nu a trait in lumea de azi. Caci daca ar fi facut-o, am fi fost cu totii inca in Paradis, in timp ce El s-ar afla aici, raspunzand la recursuri, apeluri, cereri, comisii rogatorii, mandate de aducere, verdicte preliminare si ar trebui sa-si explice in enumarate audiente decizia de a-i expulza din Paradis pe Adam si Eva doar pentru incalcarea unei legi arbitrare, fara nici un fundament juridic : sa nu manance fructe din pomul cunoasterii binelui si al raului. 

Daca El n-ar fi vrut sa se intample una ca asta, de ce a plasat pomul cu pricina in mijlocului Gradinii, si nu in afara zidurilor Paradisului? Daca ar fi fost chemata sa apere cuplul, Mari l-ar acuza cu siguranta pe Dumnezeu de "neglijenta administrativa", deoarece, in afara faptului de a fi plasat pomul intr-un loc eronat, nu l-a incercuit cu afise, cu bariere, omitand sa ia masurile minime de siguranta si expunandu-i pericolul pe trecatori.

Mari il putea acuza si de "instigare la crima" : le-a atras atentia lui Adam si Evei asupra locului exact unde se afla pomul. Daca n-ar fi spus nimic, generatii dupa generatii s-ar fi perindat pe Pamantul acesta fara ca nimeni sa manifeste vreun interes pentru fructul oprit, caci pomul s-ar fi aflat intr-o padure plina cu pomi asemanatori, dar fara nici o valoare specifica.

Dumnezeu insa nu procedase asa.  Dimpotriva, dadu legea si gasi o cale de a convinge pe cineva s-o incalce, ca sa poata inventa Pedeapsa. Stia sa Adam si Eva aveau sa se plictiseascapana la urma de atata perfectiune si, mai curand sau mai tarziu, aveau sa-I puna rabdarea la incercare. Ramase la panda acolo, fiindca poate si El, Dumnezeul Atotputernic, se plictisise de functionarea perfecta a lucrurilor: daca Eva n-ar fi mancat marul, ce lucru interesant s-ar mai fi putut intampla in urmatoarele miliarde de ani ?

Nimic. 

Cand legea a fost incalcata, Dumnezeu sau Judacatorul Atotputernic a mai simulat si o urmarire, ca si cum n-ar fi cunoscut toate ascunzisurile posibile. cu ingerii privind peste tot si savorand distractia (si viata lor trebuie sa fi fost foarte plictisitoare, de cand Lucifer parasise Cerul), El incepu sa umble. Mari isi imagina ce scena frumoasa dintr-un film de  suspans ar oferi acest episod biblic : pasii lui Dumnezeu, privirile speriate pe care le shimbau intre ei cei doi, picioarele se opreau brusc in dreptul ascunzisului.

"Adame, unde esti ?" intrebase Domnul.


6. Trebuie sa ma prfac ca totul e bine, si totul va fi bine.


7. Am trait aici in spital cu doua feluri de oameni : unii care n-au nici o sansa de a se mai intoarce in societate si altii care sunt pe deplin vindecati, dar prefera sa simuleze ca sunt nebuni, ca sa nu mai trebuiasca sa infrunte  responsabilitatile vietii.


8. Totul e rau. Fiindca atunci cand toti viseaza si doar cativa isi realizeaza visele, toti ne simtim de-a dreptul lasi.


9. In fata unui psihiatru, oamenii vorbeau mult mai deschis decat in fata unui preot, deoarece medicul nu poate ameninta cu infernul.


10. Toti traim fiecare in lumea sa proprie. dar daca vei privi cerul instelat, vei vedea ca toate aceste lumi diferite se combina, alcatuind constelatii, sisteme solare, galaxii.


11. Nebuni sunt cei care au inventat dragostea.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Adevărul minciunilor

Am incomoda senzație că, oricât de sincer aș fi, spun ceva ce nu reprezintă tocmai ceea ce am vrut să zic.  Lucrurile nu sunt așa cum le vedem, ci așa cum ni le amintim. Fiindcă viața reală, adevărata viață n-a fost și nici nu va fi vreodată suficientă pentru a satisface dorințele omenești.  Fantezia cu care suntem dotați este un dar demonic. Ea deschide continuu o prăpastie între ceea ce suntem și ceea ce am vrea să fim, între ceea ce avem și ceea ce  dorim.  Oamenii nu trăiesc numai din adevăruri; ei au nevoie și de minciuni: de cele pe care le inventează de bunăvoie, nu care sunt impuse, de cele care se prezintă așa cum sunt, nu deghizate în veșmintele istoriei. Ficțiunea le îmbogățește existența, o completează și, un timp, îi salvează de condiția lor tragică, omenească: aceea de a dori și de a visa mereu mai mult decât  ceea ce pot realiza cu adevărat. Viața nu e alcătuită numai din rațiune, ci și din pasiuni. Sexul este teritoriul privilegiat în c...

Cum sa păstrezi iubirea partenerului - Alexandru Răducanu

O relație este ca o persoană: ea se naște, trăiește și moare. Nimic nu durează la infinit. Ea are, deci, ca o persoană, o copilărie - începutul ei -, o maturitate - relația stabilizată, bună sau mai puțin bună, fericită sau mai puțin fericită - și un sfârșit. Și ca orice persoană la vârsta adultă, invocarea copilăriei se face frecvent! Iubirea moare pentru că nașterea ei a fost o eroare. Noi, oamenii, avem o trăsătură ciudată: nu ne prea place să învățăm de la alții, învățăm doar după ce ne lovim cu capul de pragul de sus. O relație bună înseamnă sacrificiu. Nimic nu se câștigă fără a renunța la altceva. Cine vorbește mult nu mai aare timp să asculte. Cuvântul este de argint, dar tăcerea e de aur. E ușor să obții dragostea, dar e foarte greu să o păstrezi. Nu căuta justificări și ecplicații pentru ceea ce ai/n-ai făcut. Caută soluții pentru ce vei face. Orice relație, asemenea unei corabii, ca sa reziste, are nevoie și de pânze (sentimente) în care să sufle vântul (dragoste...

La raul Piedra am sezut si am plans - Paulo Coelho

Şi în Iubire nu există reguli. Putem încerca să ne ţi­nem de manuale, să ne controlăm inima, să avem o strategie de comportament – dar toate acestea sînt fleacuri. Inima este cea care hotărăşte şi doar ce hotărăşte ea este important. Cine iu­beşte învinge lumea, nu‑i e teamă că pierde ceva. Adevărata iubire este un act de total abandon. Viaţa spi­rituală se reduce la dragoste. Nu iubeşti pentru că vrei să faci binele sau să ajuţi şi să aperi pe ci­neva. Dacă acţionăm aşa, îl vedem pe aproapele ca pe un simplu obiect, iar pe noi ne vedem ca pe nişte persoane generoase şi înţelepte. Asta nu are nimic de a face cu iubirea. A iubi înseamnă a fi în comuniune cu celălalt şi a descoperi în el scînteia lui Dumnezeu. Un „da" sau un „nu" ne poate schimba viaţa. Caută să trăieşti. Amintirile sînt pentru cei mai bătrîni. Iubirea ne face poate să îmbătrînim înainte de vreme şi ne reîntinereşte cînd tinereţea s‑a dus. Trebuie să riscăm. Vom înţelege pe deplin minunea vieţii d...