Există 2 lumi: cea pe care o visăm şi cea reală.

Fecioara deține puterea bărbatului și a femeii. Este condamnată la singurătate, însă singurătatea îi revelează secretele. Aceasta este prețul Fecioarei - să nu aibă nevoie de nimeni, să se consume prin dragostea pentru toți, și prin singurătate să descopere înțelepciunea lumii.  Martira deține puterea celor cărora durerea și suferința nu le pot face rău. Se dăruiește, suferă, și prin sacrificiu descoperă înțelepciunea lumii.  Sfânta deține curajul celor pentru care a da este singura formă de a primi. Este un izvor nesecat din care oamenii beau fără să se oprească. Și, dacă apa lipsește, Sfânta își dă sângele pentru ca oamenii să  nu se oprească niciodată din băut. Prin Dăruire, Sfânta descoperă înțelepciunea lumii.  Dumnezeu se manifestă în tot, însă cuvântul este unul din mijloacele sale favorite pentru a acționa. Fiindcă cuvântul este gândul transformat în vibrație; tu pui în aerul din jurul tău ceea ce înainte era doar energie.  Nici măcar în cel mai ...

    Războinicul luminii se comportă ca apa și curge printre obstacolele pe care le întâlnește.     În unele momente, a rezista înseamnă a fi distrus; prin urmare el se adaptează împrejurărilor. Acceptă, fără a se plânge, ca pietrele de pe drum să îi poticnească înaintarea prin munți.    Tocmai în asta constă forța apei: ea nu pate fi niciodată spartă cu un ciocan sau rănită cu un cuțit. Și cea mai puternică spadă de pe lume e incapabilă să lase o cicatrice pe suprafața ei.   Apa unui râu se adaptează drumului posibil fără a-și da uitării obiectivul: marea. Fragilă la izvor, ea își adaugă treptat forța celorlalte râuri pe care le întâlnește.     Un războinic al luminii nu se lasă niciodată intimidat.   Fuga poate fi o excelentă artă a apărării, dar nu poate fi folosită când frica este excesivă. În dubiu, războinicul preferă să facă față înfrângerii și apoi să-și vindece rănile - deoarece știe că, dacă fuge, îi dă ...

Şi în Iubire nu există reguli. Putem încerca să ne ţi­nem de manuale, să ne controlăm inima, să avem o strategie de comportament – dar toate acestea sînt fleacuri. Inima este cea care hotărăşte şi doar ce hotărăşte ea este important. Cine iu­beşte învinge lumea, nu‑i e teamă că pierde ceva. Adevărata iubire este un act de total abandon. Viaţa spi­rituală se reduce la dragoste. Nu iubeşti pentru că vrei să faci binele sau să ajuţi şi să aperi pe ci­neva. Dacă acţionăm aşa, îl vedem pe aproapele ca pe un simplu obiect, iar pe noi ne vedem ca pe nişte persoane generoase şi înţelepte. Asta nu are nimic de a face cu iubirea. A iubi înseamnă a fi în comuniune cu celălalt şi a descoperi în el scînteia lui Dumnezeu. Un „da" sau un „nu" ne poate schimba viaţa. Caută să trăieşti. Amintirile sînt pentru cei mai bătrîni. Iubirea ne face poate să îmbătrînim înainte de vreme şi ne reîntinereşte cînd tinereţea s‑a dus. Trebuie să riscăm. Vom înţelege pe deplin minunea vieţii d...

* Exista doua lucruri care te impiedica sa iti realizezi visele: gandul ca sunt imposibile sau, printr-o brusca rasturnare a rotii norocului, faptul de a le vedea transfrmandu-se in ceva posibil cand te astepti mai putin. * Binele nu exista: virtutea nu este decat una din fortele terorii. [...] Cand omul intelege asta, isi da seama seama ca lumea nu este altceva decat o gluma a lui Dumnezeu. * GROAZA in fiecare dintre acele persoane de pe plaja magnificica, la ceasul unui apus care-ti taie respiratia. GROAZA de a ramane singur. GROAZA de intunericul care ne umplea imaginatia cu diavoli, GROAZA de a face ceva neprevazut in codul bunelor maniere, GROAZA de judecata lui Dumnezeu, GROAZA de comentariile oamenilor, GROAZA de a risca si de pierde, GROAZA de a castiga si de a trebui sa convietuiesti cu invidia. GROAZA de a iubi si de a fi respins, GROAZA de a cere o marire de salariu, de-a accepta o invitatie, de a merge in locuri necunoscute, de a nu reusi sa vorbesti o limba straina, de a n...

Dragostea era legată mai mult de absenţa decât prezenţa partenerului: trăia ducând lipsa tânărului, petrecea ore în şir imaginându-şi despre ce aveau să stea de vorbă la următoarea întâlnire şi-şi amintea fiecare secundă când fuseseră împreună, străduindu-se să descopere să descopere ce făcuse bine sau ce greşise. Când ne întâlnim cu cineva şi ne îndrăgostim, avem impresia că întreg universul este de acord. Dragostea e în primul rând un izvor de suferinţă. Gata cu nevoia de bărbaţi, cărora le place trupul femeii, dar îi dispreţuiesc inima. Scopul meu este să înţeleg dragostea. Ştiu că eram vie când am iubit şi mai ştiu că tot ce am acum, oricât ar părea de interesant, nu mă entuziasmează. Dragostea însă e teribilă: le-am văzut pe prietenele mele suferind şi nu vreau să mi se-ntâmple şi mie aşa ceva. Ele, care înainte râdeau de inocenţa mea, acum mă întreabă cum de reuşesc să-i domin atât de bine pe bărbaţi. Surâd şi tac, pentru că ştiu că remediul este mai rău decât durerea: pur şi sim...

- Zahir, în limba arabă, înseamnă vizibil, prezent, imposibil de a trece neobservat. Ceva sau cineva cu care, odată ce ai intrat în contact, ajunge să ne cotropească toate gândurile, până ce nu mai reuşim să ne concentrăm asupra altui lucru. Aceasta poate fi considerată sfinţenie, sau nebunie. - Până într-o dimineaţă când o să mă trezesc dându-mi seama că mă gândesc la altceva, şi o să înţeleg că partea cea mai rea a trecut. Inima mi-e zdrobită, dar se face bine şi reuşeşte din nou să se bucure de frumuseţea vieţii. S-a mai întâmplat asta, şi se va mai întâmpla, sunt sigur. Când cineva pleacă, altcine soseşte - aşa îmi voi găsi o nouă dragoste. - Cu cât e mai multă frumuseţe în jurul meu, cu atât mai mizerabil mă simt. - Când mă întrebi dacă îmi place să fiu cu tine, îţi răspund că da. Însă la întrebarea dacă pot trăi fără tine răspunsul este tot da. - Ce ochii nu văd, inima nu simte. - Adevăraţii prieteni sunt aceia care se află alături de noi atunci când ni se întâmplă lucruri bune ş...

1. Nimic din lumea asta nu e rodul intamplarii. 2. Femeile cand se omoara, isi aleg mijloace mult mai romantice, cum ar fi sa-si taie venele sau sa ia o supradoza de somnifere. 3. Nebunia este incapacitatea de a-ti imparti ideile. 4. Asa e tineretea, isi stabileste propriile limite fara a-i pasa daca trupul le suporta. Si trupul le suporta intotdeauna. 5. Pacat ca Allah, Iehova, Dumnezeu - nu conteaza cum il numim - nu a trait in lumea de azi. Caci daca ar fi facut-o, am fi fost cu totii inca in Paradis, in timp ce El s-ar afla aici, raspunzand la recursuri, apeluri, cereri, comisii rogatorii, mandate de aducere, verdicte preliminare si ar trebui sa-si explice in enumarate audiente decizia de a-i expulza din Paradis pe Adam si Eva doar pentru incalcarea unei legi arbitrare, fara nici un fundament juridic : sa nu manance fructe din pomul cunoasterii binelui si al raului.  Daca El n-ar fi vrut sa se intample una ca asta, de ce a plasat pomul cu pricina in mijlocului Gradinii, si nu in af...

Cel mai bun mod de a cunoaşte şi nimici  un duşman este să te prefaci că-i prieten. Dintre toate armele de distrugere pe care le-a putut inventa omul, cea mai teribilă şi mia puternică era cuvântul. Pumnalele şi lăncile lăsau în urma sânge, săgeţile puteau fi văzute de la distanţă, otrăvurile erau descoperite şi, în cele din urmă, anihilate. ... Cuvântul însă distruge fără să lase urme. Mă tem numai de 2 lucruri pe lume: de Dumnezeu şi de mine însumi. Dragostea poate fi o experinţă mai înspăimântătoare decât aceea de a te afla în faţă cu un arcaş care ţinteşte spre inima ta. Dacă săgeata îţi nimereşte ţinta, eşti mort şi de restul are grijă Dumnezeu. Dacă te loveşte dragostea, trebuie să-ţi asumi singur consecinţele. Bucură-te de fiecare clipă, pentru că  mai apoi să nu-ţi pară rău, să nu regreţi că ţi-ai pierdut tinereţea. Tragediile lasă urme pe vecie, iar gloria, doar amintiri deşarte. Viaţa mea căpăta sens dacă eu o voiam. Când nu mai ai speranţă, n-are rost să-ţi iroseşti puterile...