La raul Piedra am sezut si am plans - Paulo Coelho

1. Şi în Iubire nu există reguli. Putem încerca să ne ţi­nem de manuale, să ne controlăm inima, să avem o strategie de comportament – dar toate acestea sînt fleacuri. Inima este cea care hotărăşte şi doar ce hotărăşte ea este important.
2. Cine iu­beşte învinge lumea, nu‑i e teamă că pierde ceva. Adevărata iubire este un act de total abandon.
3. Viaţa spi­rituală se reduce la dragoste. Nu iubeşti pentru că vrei să faci binele sau să ajuţi şi să aperi pe ci­neva. Dacă acţionăm aşa, îl vedem pe aproapele ca pe un simplu obiect, iar pe noi ne vedem ca pe nişte persoane generoase şi înţelepte. Asta nu are nimic de a face cu iubirea. A iubi înseamnă a fi în comuniune cu celălalt şi a descoperi în el scînteia lui Dumnezeu.
4. Un „da" sau un „nu" ne poate schimba viaţa.
5. Caută să trăieşti. Amintirile sînt pentru cei mai bătrîni.
6. Iubirea ne face poate să îmbătrînim înainte de vreme şi ne reîntinereşte cînd tinereţea s‑a dus.
7. Trebuie să riscăm. Vom înţelege pe deplin minunea vieţii doar cînd vom lăsa să se întîmple imprevizi­bilul.
   În fiecare zi Dumnezeu ne dă – o dată cu soarele – o clipă în care ar fi cu putinţă să schimbăm tot ce ne face nefericiţi. În fiecare zi încercăm să ne prefacem că nu întrevedem momentul acesta, că el nu există, că ziua de azi esta la fel cu cea de ieri şi va fi la fel cu cea de mîine. Dar cine îşi examinează cu atenţie ziua des­coperă şi momentul magic. Acesta poate fi ascuns la ceasul în care vîrîm cheia în uşă, dimineaţa, în clipa de tăcere de după masa de prînz, într‑unul din cele o mie şi unul de lucruri care ni se par aidoma. Acest moment există – un moment în care toată puterea stelelor trece prin noi şi ne îngăduie să facem minuni.
   Fericirea e uneori o binecuvîntare – dar de obicei e o cucerire. Momentul magic dintr‑o zi ne ajută să ne schimbăm, ne face să plecăm în căutarea viselor noas­tre. Avem să suferim, avem să cunoaştem momente dificile, avem să înfruntăm multe deziluzii – totul însă e trecător şi nu lasă urme. Iar în viitor, vom pu­tea privi înapoi cu mîndrie şi credinţă.
   Vai de cine se teme să‑şi asume riscurile. Acesta poate că nu va avea niciodată parte de decepţii, nu va avea deziluzii şi nici nu va suferi precum aceia care au un vis de urmărit. Dar cînd va privi în urmă – pentru că totdeauna privim în urmă – îşi va auzi inima spunîndu‑i: „Ce ai făcut cu minunile pe care Dumnezeu le‑a semănat în zilele tale? Ce ai făcut cu talanţii pe careţi i‑a încredinţat Stăpînul tău? I‑ai în­gropat adînc într‑o pivniţă pentru că ţi‑a fost frica să nu‑i pierzi. Atunci asta ţi‑e moştenirea: certitudinea că ţi‑ai irosit viaţa."
8. Există momente în care e nevoie să-ți asumi și riscurile să faci pași nebunești.
9. Cine  este înțelept este înțelept doar pentru că iubește. Și cine e nebun e nebun deoarece crede că poate înțelege iubirea.
10. Cine e capabil să-și țină inima în frâu e capabil să cucerească lumea.
11. Dragostea și barajele sunt totuna: dacă lași o fisură pe unde să se poată strecura un firicel de apă, în scurt timp acesta va face să se prăbușească întreaga construcție și vine o clipă când nimeni nu va mai putea stăpâni forța viiturii. Dacă zidurile se prăbușesc, dragostea le ai locul; nu mai are importanță nici dacă o mai putem păstra lângă noi pe ființa iubită - a iubi înseamnă a pierde controlul.
12. Nu există nimic mai profund decât dragostea. În basme, prințesele sărută broaște râioase și acestea se prefac în prinți. În viața reală, prințesele îi sărută pe prinți și aceștia se prefac în broaște râioase.
13. Iubirea e ca un drog. La început ai senzația de eforie, de abandon total. Apoi, a 2-a zi, vrei mai mult. Încă nu e un viciu, dar îți place senzația și îți închipui că o poți ține sub control. Te gândești la ființa iubită vreme de 2 minute și uiți de ea timp de 3 ore.
    În scurt timp, însă te obișnuiești cu acea persoană și începi să fii complet dependent de ea. Acum te gândești la ea 3 ore și o uiți 2 minute. Dacă ea nu e lângă tine, încerci aceleași senzații ca și drogații când nu-și obțin drogul. În acest moment, așa cum drogații fură și se înjosesc ca să facă rost de ceea ce le trebuie, tu ești dispus să faci orice pentru dragoste.
14. Dragostea e un drum complicat fiindcă pe drumul acesta lucrurile fie te înalță la cer, fie te atrag în iad.
15. E inutil să discuți despre dragoste, fiindcă dragostea își are propriul glas și vorbește de la sine.
16.  Dragostea e totdeauna nouă. Indiferent dacă am iubit o data, de două, de zece ori în viață - suntem mereu în fața unei situații pe care nu o cunoaștem. Iubirea ne poate duce în iad sau în rai, dar undeva ne va duce totdeauna. Trebuie să o acceptăm, fiindcă ea este hrana existenței noastre. Dacă o refuzăm, vom muri de foame văzând ramurile pomului vieții încărcate de poame, fără a putea cuteza să întindem mâna și să culegem fructele.
    Trebuie să căutăm dragostea acolo unde suntem, chiar dacă asta ne-ar costa ceasuri, zile, săptămâni de decepții și tristeți.
    Căci în clipa în care pornim în căutarea iubirii, și ea pornește în întâmpinarea noastră.
    Și ne salvează.
17. Fericirea e ceva ce se multiplică atunci când se împarte.
18. Adevărul există totdeauna acolo unde există Credință.
19. Atunci când căutăm iubirea cu îndrăzneală, ea se dezvăluie și ajungem să atragem și mai multă iubire. Dacă ne iubește un om, ne iubesc toți. Dacă suntem singuri, ne trezim și mai singuri. Viața e ciudată.
20. Poți muta un oraș, dar nu o fântână. Îndrăgostiții se întâlnesc, își potolesc setea, își construiesc casele, își cresc copiii în jurul unei fântâni. Dar dacă unul dintre ei se hotărăște să plece, fântâna nu poate să-l urmeze. Dragostea rămâne acolo, părăsită - dar plină de aceeași apă curată, ca mai înainte.